Galeria Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului
În ciuda vremii frumoase care te atrage ca un magnet să ieși undeva la plimbare, câteva sute de oameni au ales să-și îndrepte pașii spre sala spațioasă a Casei de Cultură a comunei Zamostea unde a avut loc un eveniment inedit, momentul lansării Galeriei Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului, care își duce molcom apele de la izvoarele aflate în Obcinile Bucovinei, în apropierea localității Șipotele pe Siret, iar după ce scaldă mai multe localități din Bucovina de nord, coboară majestuos la vale formând o vale largă în prejma comunei Zamostea, unde m-am născut și am copilărit.
Ideea Galeriei Oamenilor de Seamă îi aparține profesorului Ioan Ițco, care s-a născut în satul Poiana din comuna Zvoriștea, aflat în apropierea satului meu natal. Până în prezent a deschis expoziții cu Galeria Oamenilor de Seamă în mai multe localități din România și nordul Bucovinei, între care în Iacobeni, Ciudei, Cernăuți, Oprișeni, Herța, Budineț și altele.
Manifestarea culturală a adunat la Zamostea sute de oameni din comună și localitățile învecinate, cadre didactice, oameni de cultură, cărora li s-au adăugat peste 50 de invitați din nordul Bucovinei, devenind un moment de manifestare a identității naționale a românilor de pe tot cursul râului Siret, de promovare a valorilor naționale, a limbii și culturii române, care au fost, sunt și trebuie să rămână sfinte pentru toți românii, indiferent de locul unde s-au stabilit și trăiesc. Între invitați s-au numărat distinsul profesor doctor în istorie Alexandru Simion, unul dintre cei mai cunoscuți istorici medieviști contemporani, profesoara Cristiana Mateiciuc, fostă colegă la Liceul de cultură generală din orașul Siret, profesoara Lilia Govornean, președinta ACDERU, însoțită de cadre didactice și elevide etnie română din Ucraina, profesorul Radu Petrașescu, directorul Liceului nr.1 din Ciudei, însoțit de un grup de dansatori care au ridicat sala în picioare și au umplut-o cu farmecul aplauzelor menit să stoarcă lacrimi de bucurie, directoarea Școlii din satul Budineț, comuna Ciudei și profesoara Floarea Andrieș, sora regretatului academician, poet și prozator Grigore Bostan, profesoara Cazac Gabriela, inspector școlar de Limba și literatura română la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, fostul meu profesor de matematică Spiridon Beldian, singurul dintre dascălii de la școala gimnazială care mai este în viață, fost director peste 20 de ani la Școala gimnazială Zamostea, profesor doctor în geografie Ioan Stan, care mi-a fost dascăl la Liceul Teoretic Siret, omul de afaceri Costel Ungurașu, mare susținător al acțiunilor de promovare a românismului, scriitori, jurnaliști, pictori – între care pictorul Ioan Bodnar, din Rădăuți, care mi-a oferit un superb tablou – profesorul Constantin Bulboacă, scriitor, președintele Cenaclului „Nicolae Labiș” din Fălticeni, însoțit de un grup de maeștri ai condeiului care fac parte din cenaclu, între care profesoara Maria Crețu, poetă, soțul dânsei, Puiu Crețu, care ne-a încântat cu flautul său fermecat, Marinel Dănilă, un maestru al fotografiei, poetul Costel Befu din Dolhești, urmaș al hatmanului Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare și mulți alți invitați din comună și localitățile din jur. O mare încântare a fost prezența „ducesei” de Pătrăuții de Jos, profesoara Eleonora Schipor, prietena celor „trei muschetari”, pe care i-a condus la mănăstiri, școli și muzee cu obiecte tradiționale românești, le-a prezentat personalități de seamă care fac cinste românilor din nordul Bucovinei – domnia sa a venit la festival însoțită de o prietenă comună, scriitoarea Rodica Zegrean, care păstrează cărțile mele în biblioteca din Prisăcăreni (Adâncata) ca pe niște sfinte icoane, semn al respectului și prețuirii pe care le poartă atât nouă, cât și Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Întâlnirea a început pe sunetele atât de dragi nouă ale Imnului Național, care a ridicat sala în picioare, acesta fiind interpretat cu căldură și entuziasm de toți participanții. Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea, a deschis ședința solemnă a Consiliului comunal, fiind prezenți 9 din cei 11 consilieri, care au aprobat în unanimitate propunerea de a mi se acorda titlul de Cetățean de onoare.
Le mulțumesc tuturor celor care au luat parte la eveniment pentru că au primit cu aplauze și entuziam oferirea diplomei, privilegiu care mă obligă să continui munca pentru a oferi cititorilor mei atât din comuna natală, cât și românilor de pretutindeni noi opere literare care să trezească interes, pntru a fi căutate și citite cel puțin la fel ca cele scrise până în prezent. Cu promisiunea cu voi ține și mai strâns legătura cu meleagurile natale, am oferit un set din Epopeea Ștefaniană „Cavalerii Crucii” primarului Vasile Haliuc și alte două seturi doamnei Zosin Alina, directorul Casei de Cultură și a bibliotecii de care mă leagă atâtea amintiri plăcute.
Au urmat noi momente emoționante, marcate prin luările de cuvânt ale personalităților care au luat parte la eveniment, fiecare dintre vorbitori remarcând modul deosebit de organizare și rolul preponderent al acestui festival, acela de catalizator în identificarea și promovarea personalităților de pe Valea Siretului, păstrării identității naționale printr-o mai bună cooperare și schimb de experiență între școlile din România și Ucraina. În alocațiunea sa, istoricul Alexandru Simion, cercetător științific la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, autorul a numeroase cărți și studii științifice, îi informează pe participanți că „Andrei Breabăn este pentru mine o moștenire de la profesorul Ioan-Aurel Pop, care mi l-a recomandat și asta spune tot, mai bună recomandare nu cred că poate avea. Trăim într-o vreme în care lumea fie simplifică istoria, făcând-o o pajiște de miei, fie o complică exagerat și o bagă în seriale de maxim 5 minute pe TikTok. Andrei Breabăn este un romancier care scrie ca un istoric, ceea ce este mare lucru. Și pot să mai adaug doar atât: văd aici o comunitate adunată în jurul unor idei prin care își prețuiesc oamenii, lucru care este rar, tot mai rar în această țară”.
Profesoara Cristiana Mateiciuc și-a exprimat bucuria de a lua parte la o manifestare atât de reușită, organizată în spiritul promovării spiritualității românești, apreciind numărul mare de personae participante și, în special copiii deosebit de talentați din nordul Bucovinei care au venit la festival, pe care i-a condus să viziteze Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul Satului Bucovinean din orașul Suceava, oferindu-le informații privind cele două obiective vizitate, semn că înfrățirea între școlile din România cu școli din nordul Bucovinei începe să dea roade. Profesoara Lilia Govornean îi informează pe participanți că „dacă răsfoim filele istoriei, constatăm că ne cunoaștem cu fiecare în parte. Să fie ziua de azi un prilej de discuții, de schimb de opinii și de bucurie! Să ne trăiască limba maternă, să trăim noi, ca popor!”.
Un alt vorbitor care s-a remarcat prin cuvinte emoționante a fost profesorul Radu Petrașescu, directorul Liceului nr.1 din Ciudei, care a făcut referiri îndeosebi la profesorul Ioan Ițco, pe care îl consideră cel mai iubit dintre români în comunitatea românească din nordul Bucovinei, un om care pentru cei peste 50 de ani, de când bate drumurile Regiunii Cernăuți din Ucraina, „ar merita titlul de erou național”.
S-au mai remarcat la cuvânt pictorul Ioan Bodnar, omul de afaceri sucevean Costel Ungurașu, profesorul Ioan Stan din Siret, profesoara Eleonora Schipor din Regiunea Cernăuți, scriitori din zona Fălticenilor care fac parte din Cenaclul „Nicolae Labiș”, cât și alți vorbitori care au evidențiat rolul culturii în păstrarea identității de limbă și neam.
Manifestarea a continuat cu o vizită la Mănăstirea cu hramul „Sfântul Nicolae” din Bălinești, comună învecinată cu Zamostea. Ctitorie a boierului Ioan Tăutu, cel mai de seamă logofăt al voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt,devenită recent mănăstire de maici, biserica mănăstirii își ridică semeață turla spre cer, dezvăluindu-se privitorilor printr-o notă de inedit față de celelalte lăcașuri de cult construite în Moldova în secolul al XV-lea; pe lângă inspirația locală, logofătul a folosit la ctitoria sa de la Bălinești idei originale aduse din soliile în care a fost trimis de voievod în Polonia și alte țări europene.
Evenimentul cultural din 7 iunie 2026, desfășurat la Zamostea, va rămâne izvor din care vor înflori noi și frumoase acțiuni de promovare a limbii, tradițiilor și istoriei poporului român, a înfrățirii cu școli din nordul Bucovinei și cu „cealaltă Românie” de peste Prut, prilej de întâlnire și cunoaștere între oameni de cultură și învățământ. Duminică, Anul Domnului 2026, ziua a 7-a a lunii Cireșar, Zamostea a devenit un nou centru al spiritualității românești, al românilor de pretutindeni!
(Andrei Breabăn)
