Loredana Mihăilă: „Statul ne datorează 16 miliarde de lei. Mai întâi plătiți, apoi promiteți!”
Statul român are restanțe de aproximativ 16 miliarde de lei către mediul de afaceri și beneficiarii unor drepturi deja câștigate, însă prima rectificare bugetară pentru anul 2026 nu alocă fonduri pentru achitarea acestor datorii. Situația ridică semne de întrebare privind capacitatea Guvernului de a-și onora obligațiile, într-un context economic marcat de scăderea consumului, diminuarea numărului de salariați și creșterea costurilor de finanțare.
Loredana Mihăilă, antreprenor și angajator, atrage atenția că întârzierea plăților statului afectează direct lichiditățile companiilor și pune în pericol continuitatea activității acestora.
„Pentru un antreprenor, o datorie a statului nu e o cifră din buget. Este un deficit major în cash-flow și un factor de risc înalt pentru cel mai sacru principiu contabil: continuitatea activității”, subliniază aceasta.
Potrivit datelor prezentate de Loredana Mihăilă, cele aproximativ 16 miliarde de lei reprezintă obligații financiare acumulate în mai multe domenii: 5 miliarde de lei pentru drepturi salariale restante ale magistraților, 5 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie, 4,8 miliarde de lei pentru concedii medicale și 1,2 miliarde de lei pentru lucrări executate prin programul „Anghel Saligny”, dar încă neachitate.
Plățile întârziate afectează direct companiile
Loredana Mihăilă explică faptul că, în spatele acestor sume, se află firme care au suportat deja costurile unor servicii și obligații asumate, dar care așteaptă de luni sau chiar ani să-și recupereze banii.
Printre exemplele invocate se numără angajatorii care achită concediile medicale din propriile resurse și așteaptă decontarea de la Casa de Sănătate, constructorii care au finalizat și recepționat lucrări, dar nu și-au încasat facturile, precum și furnizorii de energie care așteaptă decontarea sumelor aferente schemei de plafonare și compensare.
„Un stat care nu își plătește facturile transformă firme sănătoase în firme îndatorate. Iar firmele îndatorate nu mai investesc, nu mai angajează și, în cele din urmă, nu mai plătesc nici ele taxe. Arieratele statului nu sunt doar o problemă de buget, sunt o frână pusă întregii economii”, avertizează antreprenorul.
Economia încetinește, iar promisiunile bugetare se înmulțesc
Potrivit notei de fundamentare a rectificării bugetare, economia României este estimată să înregistreze o scădere de 0,4% în 2026, față de creșterea de 1% luată în calcul la construirea bugetului.
Datele invocate arată și o diminuare a consumului privat, o scădere a numărului de salariați și o reducere a salariului real cu 4,8%. În același timp, inflația și costurile cu dobânzile la datoria publică pun presiune suplimentară asupra bugetului.
În acest context, Loredana Mihăilă consideră că anunțurile privind majorarea salariului minim și indexarea pensiilor trebuie analizate în raport cu resursele financiare disponibile.
„Nu suntem împotriva pensionarilor și nici împotriva angajaților noștri. Știm că salariul real a pierdut aproape 5% într-un an. Dar o creștere de 15,6% a salariului minim, într-un an în care economia scade cu 0,4%, nu aduce mulți bani în buzunarele nimănui. Aduce prețuri mai mari, presiune pe firmele mici cu mulți angajați și risc de muncă la negru”, susține aceasta.
În opinia sa, orice măsură de majorare a cheltuielilor trebuie să aibă o sursă de finanțare clară, în condițiile în care deficitul bugetar și cheltuielile cu dobânzile limitează tot mai mult spațiul fiscal al României.
Factoring garantat de stat, o posibilă soluție
Pentru deblocarea situației, Loredana Mihăilă propune introducerea unei scheme de factoring garantat de stat pentru creanțele pe care companiile le au asupra instituțiilor publice.
Mecanismul ar permite firmelor să obțină rapid lichidități prin intermediul băncilor, folosind facturile neachitate drept creanțe garantate. Astfel, companiile nu ar mai fi obligate să aștepte perioade îndelungate până la efectuarea plăților de către stat.
„Statul ar putea garanta creanțele pe care firmele le au asupra lui, de exemplu prin fondurile de garantare care există deja. Cu această garanție, banca poate cumpăra factura neplătită prin factoring, iar firma își poate lua banii imediat”, explică antreprenorul.
Soluția ar putea contribui la restabilirea fluxurilor financiare în economie, fără ca firmele să fie nevoite să suporte singure costul întârzierilor generate de instituțiile statului.
Trei solicitări adresate Guvernului
Loredana Mihăilă consideră că mediul de afaceri are nevoie, înainte de orice noi promisiuni, de predictibilitate și de respectarea obligațiilor financiare asumate de stat.
În acest sens, aceasta formulează trei solicitări concrete:
Adoptarea unui calendar public și garantat pentru plata celor 16 miliarde de lei restante, cu termene asumate prin act normativ.
Fără taxe noi și fără majorări de taxe în 2027, consolidarea fiscală urmând să se bazeze pe îmbunătățirea colectării și reducerea cheltuielilor neproductive.
Introducerea unei scheme de factoring garantat de stat pentru creanțele companiilor asupra statului, funcțională până la 31 martie 2027.
Mesajul transmis de antreprenor este unul ferm: reducerea deficitului nu trebuie realizată prin transferarea poverii asupra companiilor care produc, investesc și creează locuri de muncă.
„În antreprenoriat avem nevoie de un singur lucru de la stat: să știm azi ce ne așteaptă mâine. Să ne putem planifica afacerile fără să calculăm, la fiecare trimestru, ce taxă nouă mai apare.”
În concluzie, Loredana Mihăilă susține că relansarea economiei trebuie să înceapă cu respectarea obligațiilor deja asumate de stat, accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene și o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare.
„Este momentul ca noi, antreprenorii și angajatorii, să spunem clar: pe aici nu se trece. […] Mai întâi plătiți, apoi promiteți!”
Sursa declarațiilor: Loredana Mihăilă. Datele privind rectificarea bugetară și execuția bugetară sunt cele indicate în materialul transmis, cu referire la OUG nr. 41/2026, Ministerul Finanțelor și datele instituțiilor publice relevante.
