COMISIA EUROPEANĂ A CERUT ROMÂNIEI CLARIFICĂRI DESPRE AMENDAMENTUL DIN LEGEA INTEGRITĂȚII

Comisia Europeană vrea să știe cum poate fi retroactivă o lege. Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate cu privire la noua Lege a integrității, cu accent pe amendamentul Fritz votat de PSD și AUR și validat de CCR. Scrisoarea transmisă de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, acordă Bucureștiului termen de două săptămâni pentru a răspunde unor întrebări fundamentale privind respectarea principiilor dreptului european. Aspectele cheie vizate de Bruxelles: impactul retroactive - Comisia Europeană cere explicații despre modul în care o lege poate avea efecte retroactive, în timp ce amendamentul încalcă prevederile constituționale și vizează încetarea de drept a mandatelor la o lună de la promulgare. Un alt aspect vizat sunt principiile dreptului european prin  care se urmărește compatibilitatea noilor reglementări cu securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea, dorind să afle dacă se ține cont de o evaluare individuală a gravității fiecărui caz. Consecințele asupra PNRR: executivul comunitar subliniază că aceste chestionări ar putea avea consecințe directe asupra procesului de evaluare a viitoarelor cereri de plată transmise de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, legea fiind un jalon de 770 de milioane de euro. Amendamentul care încalcă prevederile din Constituție ce arată clar că o lege nu poate avea efecte retroactive, face parte din Legea integrității, jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. Bani care oricum sunt pierduți!