Suceava și Botoșani, într-un singur județ? Cum ar putea arăta Nord-Estul după reorganizarea administrativă
Cele șase județe din Nord-Est ar putea forma trei unități administrative, dacă reforma discutată în PSD ar urma actualele circumscripții ale curților de apel. Suceava ar fi grupată cu Botoșani, Neamț cu Bacău, iar Iași cu Vaslui. Este însă un scenariu de lucru, fără o hartă finală aprobată.
Reorganizarea județelor este inclusă în discuțiile despre reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD. Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului și coordonator al grupului de lucru, a invocat modelul curților de apel ca posibil reper, precizând că existența a 15 asemenea instanțe nu înseamnă automat că România va avea 15 județe.
În Nord-Est, aplicarea acestui model ar însemna următoarele asocieri:
Posibila structură - Județele reunite
- Suceava și Botoșani
- Bacău și Neamț
- Iași și Vaslui
Aceste grupări ilustrează o posibilă transpunere a organizării judiciare în administrație. Potrivit Antena 3 CNN, PSD nu a stabilit un număr final de județe, iar analiza ar urma să țină cont de populația rezidentă, resursele financiare și capacitatea de colectare a taxelor locale.
Ce ar putea câștiga locuitorii
Pentru Suceava și Botoșani, o administrație comună ar putea permite planificarea unor investiții la nivelul întregului teritoriu. Modernizarea unui drum care traversează actuala limită de județ ar putea fi gestionată din același buget, pe baza unor priorități comune.
Un alt beneficiu posibil ar fi reducerea unor cheltuieli administrative, prin reunirea structurilor care îndeplinesc atribuții similare. Aceste economii reprezintă însă o posibilitate, nu un rezultat garantat. Ele ar depinde de organizarea instituțiilor, de personal și de costurile tranziției.
Riscul: servicii mai departe de oameni
Pentru cetățeni, întrebarea esențială ar fi unde își vor rezolva problemele. Dacă anumite servicii s-ar concentra într-un singur oraș, distanțele ar putea deveni o dificultate pentru comunitățile aflate la periferia noii structuri.
Un locuitor din Darabani, de exemplu, ar putea avea de parcurs un drum mai lung dacă un serviciu disponibil acum la Botoșani ar fi mutat la Suceava. Este o situație ipotetică: asocierea județelor nu stabilește, prin ea însăși, mutarea ghișeelor sau închiderea sediilor existente.
Păstrarea unor puncte locale de lucru și accesul la servicii digitale ar conta în evaluarea efectelor asupra populației. La fel de important ar fi mecanismul prin care banii pentru investiții ar ajunge în fiecare dintre fostele județe.
Miza politică a comasărilor
Rezultatele alegerilor locale din 2024 oferă un reper pentru configurația politică a celor trei perechi. PSD a câștigat președințiile consiliilor județene din Bacău și Neamț. În perechea Suceava–Botoșani, câștigătorii au fost de la PSD, respectiv PNL, iar în Iași–Vaslui, de la PNL, respectiv PSD.
Privită strict prin prisma acestor mandate, perechea Bacău–Neamț ar oferi PSD cea mai favorabilă poziție de pornire. Aceasta este însă o interpretare politică, nu o prognoză electorală. Câștigarea a două președinții de consiliu județean nu garantează victoria într-un teritoriu comasat.
În celelalte două perechi, numărarea mandatelor nu indică un favorit. Pentru o evaluare ar trebui analizate voturile, participarea la scrutin, candidații și regulile viitoarelor alegeri.
Ce trebuie clarificat
O eventuală propunere concretă ar trebui să răspundă unor întrebări care îi privesc direct pe locuitori: unde vor funcționa instituțiile, cum vor fi reprezentate comunitățile, cum se vor împărți investițiile și cât va costa reorganizarea.
Până atunci, harta cu trei structuri în Nord-Est rămâne ilustrarea unui scenariu discutat public.
