La Cincu, în județul Brașov, Franța conduce grupul de luptă trimis de NATO în România după invazia rusă în Ucraina. La Moscova, pe 12 noiembrie 2026, Vladimir Putin le-a reamintit emisarilor americani de o propunere care, dacă ar fi acceptată în forma cerută de Kremlin în 2021, ar pune în discuție chiar prezența acestor militari. Consilierul său, Iuri Ușakov, a anunțat că Rusia își va actualiza propunerile. Până acum, aliații nu au convenit nicio retragere.
A promis vreodată America să țină NATO departe de România? Răspunsul începe la Moscova, pe 9 februarie 1990. Zidul Berlinului căzuse de trei luni. Germania era încă împărțită. Secretarul de stat american James Baker voia să afle în ce condiții ar accepta Mihail Gorbaciov ca Germania reunificată să rămână în NATO. I-a pus liderului sovietic o întrebare: ar prefera o Germanie în afara Alianței, fără trupe americane, sau una în NATO, cu asigurarea că jurisdicția militară a Alianței nu se va deplasa „niciun centimetru spre est”? Gorbaciov a răspuns că o extindere ar fi inacceptabilă. Schimbul de replici s-a păstrat în arhive.
Un detaliu explică de ce controversa a supraviețuit Războiului Rece. Cu trei zile înainte, șeful diplomației vest-germane, Hans-Dietrich Genscher, discutase cu omologul britanic chiar despre Polonia. În opinia sa, Moscova trebuia să aibă încredere că, dacă polonezii vor părăsi Pactul de la Varșovia, nu vor intra a doua zi în NATO. Așadar, diplomații occidentali se gândeau și dincolo de frontiera germană. Dar când cele șase state au semnat, în septembrie 1990, tratatul reunificării, au înscris în el o restricție precisă: după retragerea sovietică, pe teritoriul fostei Germanii de Est nu puteau staționa trupe străine. Clauza nu cuprindea Polonia sau România.
Gorbaciov însuși a făcut distincția în 2014. Aderarea statelor est-europene la NATO, a spus el, nu fusese negociată atunci. În opinia sa, extinderea ulterioară încălcase însă spiritul asigurărilor primite în 1990.
De unde vine, atunci, anul 1997? La 27 mai, în acel an, NATO și Rusia au semnat la Paris un act care recunoștea dreptul fiecărui stat de a-și alege mijloacele de apărare. Abia în decembrie 2021 Kremlinul a propus ca acea dată să devină limita pentru desfășurarea trupelor și armamentului în alte state europene. Articolul 4 al proiectului rus permitea excepții numai cu acordul tuturor părților. NATO a respins cererea.
Pentru România, miza încape într-o întrebare: dacă Bucureștiul ar cere Franței să trimită întăriri la Cincu, ar avea nevoie și de acordul Moscovei? În formula propusă de Rusia în 2021, da. Tocmai această putere de decizie asupra apărării unui alt stat este în joc când Kremlinul cere întoarcerea la 1997.
